Tricotilomania (smulgerea părului), dermatilomania (scărpinatul, stoarcerea pielii, „skin picking”) și onicofagia (rosul unghiilor) sunt comportamente repetitive centrate pe corp — BFRB, după denumirea internațională. Sunt frecvente, sunt ascunse cu grijă și rareori ajung la un psiholog, pentru că oamenii cred că „e un obicei prost”. Nu e. Există intervenții cu dovezi și există o cale de a nu mai fi singur cu asta.
Tricotilomania: smulgerea părului de pe cap, sprâncene, gene sau corp, adesea în „modul automat” (la televizor, la citit, la volan) sau în cel „concentrat” (în fața oglinzii, cu ritual). Zone rare, peruci, machiaj — și rușinea de a spune cuiva.
Dermatilomania (skin picking): scărpinatul, stoarcerea, ciupitul pielii — față, brațe, cuticule — până la răni, cicatrici, infecții. Frecvent asociată cu acneea, dar nu se rezolvă dermatologic.
Onicofagia și altele: rosul unghiilor sau al obrajilor, ruperea buzelor. Le tratăm serios când afectează pielea, funcționarea sau stima de sine.
De multe ori BFRB-urile vin împreună cu anxietate, perfecționism, ADHD sau depresie. Evaluarea le caută și pe acestea, pentru că planul se schimbă în funcție de ele. Nu sunt, însă, tulburare obsesiv-compulsivă și nu se tratează la fel.
Cum lucrăm: intervenții comportamentale cu dovezi — inversarea obiceiului (HRT), modelul ComB (analiza senzorială, cognitivă, afectivă, motorie și de mediu a comportamentului), tehnici din terapia prin acceptare și angajament (ACT) și din DBT pentru reglarea emoțională. Lucrăm cu adulți și cu adolescenți, cu părintele alături când e cazul.
Ce nu facem: nu promitem „vindecare în 6 ședințe”. Obiectivul realist este reducerea măsurabilă a episoadelor, refacerea zonelor afectate și recăpătarea controlului — cu plan de prevenire a recăderii.
Linia se deschide odată cu primul terapeut format pe BFRB. Până atunci, cererile ajung la coordonatorul clinic, care te sună.
Cei mai mulți oameni cu tricotilomanie sau skin picking nu au vorbit niciodată cu cineva care are același lucru. Grupul de sprijin e online, cu 6–10 participanți, facilitat de un psiholog clinician împreună cu o persoană care trăiește cu tricotilomanie și a acceptat să împărtășească ce a funcționat pentru ea. Nu e terapie de grup și nu înlocuiește terapia individuală: e sprijin, informație și oameni care înțeleg.
Nu. BFRB-urile sunt în același capitol diagnostic cu TOC, dar funcționează altfel: nu există obsesii, iar comportamentul aduce de obicei o ușurare sau o senzație plăcută de moment. De aceea tratamentul e diferit — comportamental (HRT/ComB), nu expunere cu prevenirea răspunsului.
Nu există un medicament aprobat specific pentru tricotilomanie sau skin picking. Unele substanțe sunt studiate (de exemplu N-acetilcisteina), cu rezultate mixte; decizia aparține medicului psihiatru. Intervenția comportamentală rămâne prima linie.
La copiii mici poate fi trecător; la școlari și adolescenți merită o evaluare, mai ales dacă apar zone rare sau rușine. Nu-l certa și nu-i ascunde oglinzile: crește secretul, nu scade comportamentul. Vino cu el la o evaluare pe linia de copii și adolescenți.
Poți începe online, cu camera închisă la prima discuție, dacă așa îți e mai ușor. Terapeuții de pe această linie au văzut zone fără păr și răni de multe ori; nu te judecă nimeni.
Un psiholog clinician al clinicii, responsabil de grup, împreună cu o co-facilitatoare care trăiește cu tricotilomanie — cu rol de sprijin între egali, nu de terapeut, după un acord scris cu clinica. Regulile grupului și limitele fiecărui rol se prezintă la discuția de cunoaștere.